Cum poate tehnologia să ajute un ospătar să deservească 35 de mese

Cu toate că imaginea tradițională a unui restaurant presupune un ospătar eficient și atent, realitatea se schimbă în mod rapid, mulțumită tehnologiei. SelectSoft, o firmă care lucrează de 18 ani cu piața HoReCa din România, a dezvoltat soluții de self-order sincronizate în timp real cu ERP-ul, soluții care pot transforma modul în care se gestionează serviciul la masa. Astfel, restaurantele pot evita comenzile pierdute și erorile de operare, iar rezultatele practice demonstrează eficiența acestor abordări. De exemplu, un restaurant de tip crêpes din Baia Mare poate servește acum 35 de mese cu un singur ospătar, față de doi ospătari înainte. La un alt exemplu, o păstrăvărie tradițională din Luna Șes a redus timpul de servire de la 30 la 20 de minute, iar numărul de clienți a crescut cu 23%.
Investiția în tehnologie este o investiție în viitorul afacerii
Călin Buciuta, fondatorul SelectSoft, subliniază faptul că serviciile IT nu trebuie privite ca un cost care trebuie tăiat, ci ca o investiție esențială pentru sănătatea afacerii pe termen lung. Un restaurant care renunță la digitalizare în perioadele grele riscă să piardă avantajele oferite de reducerea costurilor operaționale, controlul mai bun asupra stocurilor, reducerea risipii și a necesității de personal. În perioade de criză, un software performant devine și mai important, iar SelectSoft a constatat că piața HoReCa se adaptează mereu, chiar și în contexte economice dificile.
Călin Buciuta are o părere nuanțată despre softul construit rapid, cu ajutorul AI: vibe-code-ul este ca un coleg nou – poate fi un programator foarte bun, poate livra rapid, dar are nevoie de un om cu experiență care să îi verifice munca și să se asigure că ceea ce construiește este corect și poate fi folosit în condiții reale. Astfel, în ciuda avantajelor oferite de AI, este esențial ca soluțiile să fie testate și verificate în mod riguros.
În contextul economic actual, bugetele IT sunt printre primele puse sub lupă. Perioadele dificile nu sunt ceva neobișnuit pentru industria HoReCa, care și-a revenit de fiecare dată. În 2026, a început cu o diminuare vizibilă a proiectelor de digitalizare, însă ritmul a început să își revină, inclusiv prin proiecte din industrii neașteptate. IMM-urile nu au renunțat la digitalizare, ci sunt mai atente la deciziile de investiții și la rezultatele pe care le pot obține.
Vânzarea proiectelor de digitalizare IMM-urilor este mai dificilă în contextul actual, deoarece antreprenorii analizează mai atent fiecare investiție și vor să înțeleagă clar ce rezultate pot aduce astfel de tehnologii. Diferența o face felul în care este evaluată digitalizarea: dacă un sistem informatic este privit strict ca o cheltuială, decizia este mai greu de luat. Însă pentru cei care înțeleg că e o investiție esențială pentru sănătatea afacerii pe termen lung, discuția devine mult mai simplă.
În contextul actual, se taie funcționalități suplimentare, module extra care nu au impact imediat sau se amână diverse upgrade-uri. Se investește însă acolo unde efectul se vede rapid în cash-flow: în automatizarea proceselor care consumă timp și personal, în eliminarea erorilor din gestiune și în soluții care reduc direct costurile operaționale.
Beneficiile integrării unor soluții de self-order de către un business din HoReCa includ o creștere de 35% a numărului de clienți serviți zilnic cu aceeași echipă, o reducere cu 20% a timpului de servire și o creștere de 18% a valorii medii a comenzii. Sincronizarea în timp real cu ERP-ul ajută la evitarea comenzilor pierdute și a erorilor de operare.
Adopția soluțiilor de self-order a fost mai lentă pentru că mulți operatori au privit inițial self-order ca pe un gadget, nu ca pe o soluție de business. Lucrurile s-au schimbat însă, în special pe fondul lipsei de personal calificat și al costurilor tot mai mari cu forța de muncă. Pe termen scurt și mediu, se așteaptă o creștere a adopției, în special în sezonul turistic și în locațiile aglomerate.
Vedem o creștere pentru zona de self-order pe fondul unor provocări care nu s-au diminuat: dificultatea de a găsi și păstra personal calificat în HoReCa, costurile tot mai mari care țin de forța de muncă și schimbarea comportamentului clienților, care sunt din ce în ce mai obișnuiți cu comenzile digitale. Posibilitatea de a servi cu 35% mai mulți clienți pe zi, cu aceeași echipă, face ca decizia de adopție să fie mult mai ușor de luat.
Tentația de a achiziționa soluții mai ieftine, vibe coded sau chiar de a le face in house este reală, mai ales la firmele mici. Problema apare când o astfel de soluție trebuie integrată cu gestiunea reală a afacerii, cu fiscalitatea românească, cu stocurile, comenzile și rapoartele care nu trebuie să fie greșite. Un astfel de produs construit rapid, fără testare serioasă și fără suport pe termen lung, poate costa o afacere mică mult mai mult în erori și timp pierdut decât a economisit inițial.
Riscul principal ține de modul în care este folosit vibe-code-ul, nu de tehnologie în sine. Este un instrument eficient pentru dezvoltare, însă rezultatul trebuie evaluat de oameni cu experiență, care știu să definească cerințele, să verifice arhitectura și să testeze aplicația în scenarii reale.
Clienții din HoReCa cer, în primul rând, simplitate, o soluție rapidă și ușor de folosit pentru angajați, nu un sistem complicat care necesită training îndelungat. Vor integrare completă cu contabilitatea, cu platformele de delivery și cu alte sisteme terțe. În același timp au nevoie de flexibilitatea de a-și customiza soluția pe măsură ce apar cerințe noi. Vor și siguranța că softul respectă legislația în vigoare și că se dezvoltă continuu. În plus, doresc să vorbească cu cineva care le va răspunde prompt și poate interveni în timp real.
Cererea pentru implementarea soluțiilor de self-order are un tipar sezonier clar. În sezon, când afacerea funcționează la capacitate maximă, ies la iveală problemele soluției existente: comenzi pierdute, blocaje, personal insuficient sau timpi mari de servire. Atunci apar cele mai clare semnale că sistemul actual nu mai răspunde nevoilor afacerii. Extrasezonul este momentul potrivit pentru implementarea unui nou sistem de tip self-order.
Implementarea soluției self-order durează între 2 și 4 săptămâni. Partea care consumă cel mai mult timp nu ține de tehnologie, ci de conținut, adică realizarea și adăugarea pozelor pentru fiecare produs din meniu, pas esențial pentru ca meniul digital să arate atractiv și să susțină vânzarea.
La nivel de oameni și organizație, cea mai mare provocare din 2026 a fost redefinirea rolurilor pe măsură ce AI-ul a intrat rapid în fluxul de lucru al echipei, nu ca înlocuitor, ci ca instrument care schimbă viteza și așteptările. A trebuit să investim în formarea echipei ca să folosească AI-ul corect, cu discernământ, nu doar ca shortcut. Pe zona de angajări, piața IT rămâne competitivă, iar găsirea oamenilor potriviți, cu experiență reală de arhitectură software, nu doar de scris cod, e tot mai dificilă.
La nivel de business, provocarea a fost să echilibrăm ritmul de dezvoltare a produsului cu contextul economic mai prudent al clienților, să livrăm în continuare la standardele Selectsoft, chiar dacă bugetele IT ale multora s-au redus.
Simona
